Winter has come.

Salut, buddies! Nu am prea multe de spus doar ceva poze proaspete pentru ca ningeeee!
Model: sor-mea si catelul vecinului. Thanks!

Peace out!

Something new si Altele.

Salut, buddies! Ce mai faceti? Cum mai e pe la voi? [da, stiu, nemuritoarele intrebari la care nu raspunde nimeni, obicei idiot. ]
Nu, nu e vlogger si nici cantaret pentru ca stiu ca v-ati saturat de ei. Este un serial foarte fain, pe numele sau: Saving Hope, ceva in genul Doctor House si Anatomia lui Grey, sper ca am nimerit numele, dar care il are in distributie pe *pam-pam-pam* Danile Gillies a.k.a Elijah a.k.a vampirul originar cu onoare, bun simt, respect si foarte sexy, scuze. Cu toate ca acest serial contine foarte multe nume de boli complicate si termeni foarte greu de pronuntat nu mi s-a parut greu de urmarit, poate pentru ca toate astea erau spuse de chirurgul ortoped Joel Elijah Goran. Trecand peste chestiile inutile pe care le-am aberat eu mai sus aruncati o geana pe cateva episoade si dati-va cu parerea.
*Descriere plictisitoare furata de pe Cinemagia*
Atunci cand Charie Harris, chirurgul sef al Spitalului Hope-Zion din Toronto are un accident de masina si ajunge in coma, acesta lasa in urma un spital in haos si o logodnica (Alex Reid), tot chirurg, in stare de soc. Impreuna cu nou venitul chirurg Joel Goran (Daniel Gillies), aceasta incepe o cursa contra cronometru pentru a-i salva viata lui Charlie. Ajuns un fel de spirit care bantuie spitalul, personajul acestuia va incerca sa afle, cel putin in primul episod, daca a ajuns o fantoma sau daca totul este o plasmuire a propriei imaginatii. Reid, împreuna cu ceilalti doctori, vor incerca sa salveze nu numai viata lui Charlie Harris, dar si a celorlati pacienti, ceea ce ii va pune fata in fata cu o serie de decizii complicate si curajose, toate fiind menite sa pastreze vie speranta!

 Altele.
1. Se pare ca am obtinut uimitoarele note la educatie fizica: 8 si 9. Multumesc, doamna profesoara!
2. Se mai pare ca nu trebuie sa deschidem gura si sa intrebam de ce.
3. Se pare ca aveam mai multe lucruri sa va spun dar am uitat.
4. Se pare ca vom lua vacanta peste o saptamana.
5. Se pare ca Ian Somerhalder a castigat 'Favorite Sci-Fi/Fantasy tv actor' la People's Choice Awards. Iei!
6. Se  pare ca Joseph Morgan a castigat 'Favorite actor in a new tv series' tot la PCA. Tot iei!
7. Se pare ca Mackemore si Ryan Lewis au castigat 'Favorit hip-hop artist'.
8. Se pare ca trebuie sa dati click aici ca sa vedeti restul. 
9. Se pare ca am cam terminat pe aici azi.
10. Se pare ca...Pa! Peace!

Something new si... iar ma plang.

Salut, prieteni! Cum o mai duceti? Ce mai e pe la voi?
Something-ul nou de ieri [sorry, don't look in that way!] este tot un vlogger, unul care isi traieste viata la intensitate maxima, calatoreste peste tot, face chestii pe care nu multi le-ar face dar care merita, pe scurt: I am so jealous! Uite numa' cum fost anul 2013 pentru el:

Si a fost si in Romania, in scop caritabil ce-i drept, dar a fost.

Intra pe Instagramul lui pentru ceva fotografii faine si, logic, pe contul de Youtube pentru mai multe clipuri la care sa va bagati unghia in gat de invidie va uitati cu placere! ^.^

Iar ma plang. Nu, nu iar, ci din nou. De ce? Degeaba si pentru are cine ma asculta. Despre ce? Vai, oare despre ce? Scoala. Mda. Clasa a opta e cea mai grea dintre toate (exceptand a 12-a, poate), teze cu subiect unic, simulari peste simulari, variante la romana, la matematica, o sa mor in chinuri, jur! Si dupa ce ca abia mai avem timp sa mai respiram mai vin si celelalte doamne de la alte materii mai putin importante, materiile, nu doamnele *poate*, la care nu dam evaluare nationala, cum ar fi sport, istorie, biologie etc. care vor sa stim toate elementele statice si dinamice ale gimnasticii aerobice, sa stim si sa executam perfect toate fazele unei sarituri la capra(la 0, 90, spre dreapta si spre stanga, 180 si 360 de grade), sa facem proiecte peste proiecte care oricum nu sunt apreciate, sa ne deghizam in Baiazid, Cuza, Stefan cel Mare sau mai stiu eu cine si sa punem in scena scenete de gradinita ca de...
Iar cand indraznim sa iesim si noi 5-10 minute pe afara sa ne dezmortim picioarele la o plimbare, sa ne mai destindem, sa radem, sa glumim ca e ultimul an impreuna, buuum ne amintim ca nu putem pentru ca avem nenorocirea aia de examen pentru care trebuie sa ne pregatim. Stanga imprejur, ia din mers un creion, un caiet si cartile de variante si ne vedem... cand ne-om vedea.
Nu ma intelegeti gresit, stiu ca trebuie sa lucram, sa exersam, sa ne pregatim pentru evaluare dar parca sunt prea multe!

Uh, acum ca m-am racorit va anunt ca maine sa anuntat o expeditie spre cimitirul Bellu pentru a aprinde o lumanare la mormantul regretatului Eminescu si a recita in gand 2-3 versuri din Luceafarul apoi ne indreptam in sir indian, doi cate doi, de manunta, catre Plaza sa macam o pizza, un cartof, o inghetata si sa vedem un film cu diriga si pretinii.

So, ne citim curand *daca raman in viata dupa sesiunea de variante ce urmeaza in minutele urmatoare*. Peace!

Iubesc melodia asta.

Exersand echilibristica.

Salut! Am terminat de citit de curand, nu prea de curad, de fapt, cartea lui Tudor Chirila, 'Exercitii de echilibru' asa ca, m-am gandit ca ar fi bine venita o recenzie, sa spunem, doar parerile mele asezate intr-un fel cat mai logic [asa se vrea] spre a fi impartasite cu voi aici.

Bun. Cartea e o 'culegere' de texte alese de pe blogul lui Tudor [click] scrise intre 2007 si 2012 fara legatura unul cu celalalt, doar idei, ganduri, situatii, trairi...
Modul in care Chirila scrie e putin ciudat, diferit, special, dragut, nu o sa intelegeti pana nu cititi macar cateva dintre creatiile lui, mie mi-a placut pentru ca nu e un roman clasic, nu e o singura poveste, nu e ceva ce intalnesti prin majoritatea cartilor de beletristica, repet, e diferit.
In carte, autorul a abordat o multime de teme: de la trecut, prezent, viitor, copilarie, adolescenta, religie si politica pana la repetitiile si agitatia dinaintea unui concert.
Ca sa va conving sa mergeti sa cumparati sau sa imprumutati cartea, uiati niste franturi.

Citate. 

"Timpul fuge de mine in seara asta. Poate ca singura noastra sansa e sa fugim noi dupa el. Cu voia lui Dumnezeu. Nu gasesc cablul alb de la aparatul de fotografiat. Mai bine. As putea sa ma apuc de ceaiul ala verde care-mi va permite sa ma uit in gol cateva minute. Trebuie sa dormi, Tudore. Ce sens are sa dormi daca nu ai refren?"

"Oamenii nu mai gandesc ce spun pentru ca au la indemana prea multe cuvinte si prea putin timp."

"Te tavalesc si incerc sa te-nteleg, dar tu esti radicali si radacini
Care se-ncolacesc in jurul meu: doua perechi de 88 sunt ochii ce-au fost verzi,
Sarutul tau e multime vida din care picura usor in mine zecimale
Atat de mici si de marunte ca boabele de roua de la munte.
Esti matematica, iubita mea, esti derivata din dorinta mea...[...]
Daca te tai la deget, ajungi la -4 si-un x patrat ori doi imi trebuie ca sa te bandajez, sa nu mai curga cifre..."

"Pe aici, pe la noi, oamenii omoara toleranta. Si iubirea. Cu ura. Pe aici, pe la noi, oamenii Il omoara zilnic pe Isus... Din fericire, Isus e mai presus de noi... Ca si iubirea..."

"Ma gandesc la sufletul meu ca la o camera mare cu pereti de tabla si ecou nesfarsit.
Intr-un colt zace inima...
Din tavan spanzura un bec. In jurul lui, atrase de lumina, roiesc gandurile."

"Fericirea nu se gaseste pe toate drumurile. Daca ar fi asa, am ragai dupa ea ca dupa Coca-Cola. Ar fi culmea s-o mai putem lua si cu sticla la schimb."

" <<Traieste clipa>> e o prostie, caci clipele care merita cu adevarat a fi traiete sunt rare."

"Tendinta generala este aceea de a incerca sa-i atribuim lui Dumnezeu miracole pe care scepticii le justifica apoi prin demonstratii stiintifice. <<N-are legatura cu Dumnezeu>>, spun ei. <<E perfect demonstrabil stiintific>>. Dar cine a zis ca Dumnezeu nu stie fizica?"

Fotografii geniale gasite pe blogul lui.

 Si ca sa continuam in aceeasi idee...

Pa.