Salutare, lume! [salutul asta-i ceva gen: "Buna seara, prieteni!] Ce mai faceti? Cum mai sunteti?
Ieri a fost ziua mamicilor, ziua celor care ne-au adus pe lume, nu o sa scriu juma` de post cuvinte sensibile si intelepte pentru ca, ei bine, pentru ca nu-s prea buna la asta! Vreau doar sa le urez tuturor mamelor 'La multi ani!'
Tot ieri a fost o zi asa plictisitoare [partea de acasa], am iesit de la scoala la 11 si pur si simplu nu aveam ce face! Netul face niste fite de Sanziana Buruiana ca-mi vine sa dau cu ceva in monitor, chiar daca nu-i de vina el, saracul. A sunat mama la operator sau cum ii zice si de ieri de pe la 12 tot zice ca trimite pe cineva, zici ca stau in jungla!
Si ca tot ma plictiseam am zis sa incep Vampirii din Moranville si am luat cartea din biblioteca si n-am mai dat-o jos din pana pana n-am terminat-o! [partea 1 din volumul 1, ca le iau cu Bravo]. Acum am inceput si partea a doua. E foarte tare cartea! Si deja m-am indragostit de Shane, ba nu, de Michael, e greu!
O sa va las aici creatiile castigatoarelor concursului [pentru ca mi-au dat aprobarea] ca sa vedeti si voi cat de tare is!
Stan Dana
Mă rog divinităţii cu ardoare
Şi cred ȋn al ei vânt şi soare...
Văd ȋn lumina de pe floare
Că astăzi
primăvar-apare.
Nu e un
ideal, nici compromis
Şi
anotimpul nu-i omis.
E regulă şi
nu-i un vis,
E anotimpul
paradis.
Şi flori şi
ziua lungă tare
Bucurie e-n
fiecare,
Ea-i
absolută şi e mare
Că doar e
viaţă pe hotare.
Şi simt ȋn mine pietate
Acum
respect pe toţi şi toate.
Şi se va
termina ea...poate,
Dar
pân-atunci nu cred ȋn moarte.
Primăvara
cu-a ei apetenţă
Azi a venit
şi chiar se-anunţă
S-aducă-n
ramuri doar dorinţă
E
fericire-n orice fiinţă.
Nu vreau să
cred că se gândeşte
Şi peste-un
timp ne părăseşte.
Sunt sigură
că ne iubeşte
E anotimpul
ce „trăieşte”.
Este
stagiunea somitate
Aduce
viaţă-n toţi şi toate.
Şi nu ȋşi pune de o parte
Nimic din
ce aduce-n spate.
Ea e o
perfecţiune vie
Şi toţi
aşteaptă ca să-nvie.
Mereu vine
fără robie
Ea vrea să
fie...doar să fie.
E anotimpul
predilect
O ştim
chiar toţii, nu-i secret.
Ea curăţă
tot ce-i defect
Şi totul
pare-acum perfect.
Într-un
final de poezie
Vreau ca
toţi ce o doresc vie
Să-i spună
primăverii ca să ştie
Să nu mai plece prin pustie!
Hogof
Anca
Cat de tare-i asta?
Me too!
Atat azi, guys.
Bye!
Primvara,una din cele patru zeitati conduse de lordul Milenar,se impune
prin frumusetea ei serafica desprinsa din unul din cele 9 ceruri. Ochii ei sunt
niste scanteieri violete in abis, pe al caror iris sunt purtati anii care au
trecut,reprezentand eternitatea. Buzele ei rozalii au un contur usor
voluptos,fiecare miscare a harpilor de argint din gatlejul ei insufland viata
naturii moarte,secerate de iarna. Fata ei conturata de parul in nuante galbui,
pare desprinsa dintr-un tablou nemuritor cu ingeri.
Vocea ei gingasa face stelele sa se incline pana la pamant,lasandu-se gadilate de iarba inprospatata de mireasma diminetii. Copacii isi incep imbracarea lor dureroasa cu frunze noi,mugurii rasarind prin lemnul tare al bratelor lor. Cerul, aduce oda zeitei, starnind o ploaie magica,norii fiind imbibati cu serul vietii. Vantul isi incepe cantecul la nai,fiind acompaniat de stihurile poetilor cuprinsi de melancolia trecutului, picurii de apa leganandu-se in ritmul muzicii. Dupa fiecare ploaie,o fasie de culori mirifice se desprinde din lumea Inalta si pasariile isi incep trilul melodios imprastiind iubire in sufletele celor tineri.
Multi o numesc zana,dar eu ii zic tamaduitoare Primaverii! Prin incantatiile ei da viata,natura renascand de fiecare data cand vine pe meleagurile noastre. Flori rasar in urma ei imprastiind un parfum imbatator,alungand praful vrajilor trecute. In drumul ei spre castelul lordului Milenar,din fiecare an, arunca cu viata si vindeca rani,presarand din sacosa ei vise peste locul dureros. Primavara este zeita care omniprezenta,are grija de fiecare vietate,aducand bucurie muritorilor!
Vocea ei gingasa face stelele sa se incline pana la pamant,lasandu-se gadilate de iarba inprospatata de mireasma diminetii. Copacii isi incep imbracarea lor dureroasa cu frunze noi,mugurii rasarind prin lemnul tare al bratelor lor. Cerul, aduce oda zeitei, starnind o ploaie magica,norii fiind imbibati cu serul vietii. Vantul isi incepe cantecul la nai,fiind acompaniat de stihurile poetilor cuprinsi de melancolia trecutului, picurii de apa leganandu-se in ritmul muzicii. Dupa fiecare ploaie,o fasie de culori mirifice se desprinde din lumea Inalta si pasariile isi incep trilul melodios imprastiind iubire in sufletele celor tineri.
Multi o numesc zana,dar eu ii zic tamaduitoare Primaverii! Prin incantatiile ei da viata,natura renascand de fiecare data cand vine pe meleagurile noastre. Flori rasar in urma ei imprastiind un parfum imbatator,alungand praful vrajilor trecute. In drumul ei spre castelul lordului Milenar,din fiecare an, arunca cu viata si vindeca rani,presarand din sacosa ei vise peste locul dureros. Primavara este zeita care omniprezenta,are grija de fiecare vietate,aducand bucurie muritorilor!
Anca
Etern
Câteva raze plăpânde se
unduiesc într-un joc de lumini calde. Cad nestingherite peste un pumn de
ghiocei așezați într-un colț de suflet, undeva în grădină.
Ghioceii
oftează adormiți sub urmele de plapumă moale, albă. Unul dintre ei își mișcă petalele
parcă clipind. Își ferește privirea de albinele ce roiesc într-o veselie
speriind micile suflete firave, albe. Undeva, în altă grădină, copii primăverii
se lasă culeși de ființe cu sufletul
pur, vesele să ducă fericirile la inimele mamelor.
Se aude
un zumzet. Se aude un glas cristalin, parcă de privighetoare. Pe cer zboară
două aripi în mișcări grațioase, elegante. Încerc să îi copii grația pășind
printre smocuri de iarbă ce luptă cu ultimele urme de frig.
Și
uite-o acolo, lângă o oglindă a unui lac stă impunătoare ea, noul anotimp. Își ține genunchii lângă ea și de acolo, de
pe tronul ei conduce universul. A așezat deja florile în fiecare colț al lumii,
expunând astfel noile mărci de parfumuri din primăvara asta. A scos pe piața
muzicală sunete auzite mereu, ce ne aduc nostalgia în suflet amintindu-ne de
iubiri de martie sau mai, sunete și glasuri de păsări traversând cerul pentru a
ni le aduce la urechi tuturor. A expus culori ce au să devină noua modă, culori
verzui poate ce înmuguresc pe ramurile unui arbore. Ramuri ce dăiune ca o
coroană în văzduh, și ele sunt mari, și impunătoare. Sau culori sângerii precum unele flori ce au
să își deschidă petale, zâmbind la trecători de pe marginea drumului. Sau culorile
rozelor flori de pe ramuri, ce vor fi într-o zi coroana unei micuțe prințese
visătoare.
Eu
stau aici, în propriul palton ce îmi ține de cald după o iarnă grea, urâtă. Mă
uit la ea și scot sunete ciudate încercând să nu plâng. Uite-o cum stă și se
luptă, și renaște tot ce a fost ucis. Și îmi aștept rândul. Aștept să mă
readucă la viață pe mine.
Cat de tare-i asta?
Me too!
Atat azi, guys.
Bye!
Ii... chestiuța mea e aici! =))
RăspundețiȘtergereĂĂ, la mulți ani vouă și mămicilor voastre! :)
Merciiii >:D<
ȘtergereLa multi si voua si sa aveti o primavara frumoasa! :)
RăspundețiȘtergereMerci, la fel si tie >:D<
Ștergere